Scoala de stil

R.I.P Alexander McQueen

Diana — Fri, 12 Feb 2010 18:58:18 +0000

Disparitia lui Alexander McQueen este o imensa pierdere pentru lumea modei. Talentul sau va ramane insa nemuritor, inspirand creatori sa depaseasca limitele… Sper sa-i fie bine unde a plecat, sa-si fi gasit linistea, chiar daca noi, cei ce l-am admirat ne simtim saraciti prin moartea lui…
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!

Cum sa asortam cizmele Ugg

Diana — Mon, 01 Feb 2010 19:37:33 +0000

Le iubesti sau le urasti, dar ti-e imposibil sa le ignori, avand in vedere faptul ca au declansat o adevarata isterie in randul fashionistelor. Vorbim despre cizmele Ugg, piese comode si calduroase, de cativa ani aflate la mare cautare datorita senzatiei de confort oferita si a caracterului versatil.

Ugg-urile, facute din piele de oaie australiana de grad A erau destinate surfer-ilor anilor ‘60, pentru a le incalzi picioarele dupa ce “incalecau” valurile reci. Celebrul brand “UGG Australia” este de fapt o marca americana, producatorii australieni comercializand aceasta incaltaminte sub denumirea de “Australian sheepskin boots.” Se spune ca denumirea reprezinta o prescurtare a cuvantului “ugly”.
Cizmele Ugg sunt disponibile in varianta lunga sau scurta, din piele sau crosetate. Cizmele scurte Ugg ofera un aspect mai elegant, fiind mai permisiva asortarea lor cu piese feminine. De asemenea, acest model avantajeaza persoanele mignone si /sau cu un usor surplus de greutate. In schimb, cizmele inalte Ugg evidentiaza picioarele lungi, fiind astfel indicate siluetelor inalte si suple. Persoanelor inalte le este recomandata si combinatia de Ugg scurte cu pantaloni ¾.

Desi cizmele Ugg sunt disponibile intr-o gama variata de culori, alegeti nuantele neutre (maro, beige, gris) care pot fi adaptate mai multor tinute. Tonurile deschise sunt mai greu de intretinut, deoarece se murdaresc mult mai repede.
In ciuda prejudecatii generale, Ugg-urile nu sunt destinate numai sezonului rece. Asadar, ele pot fi asortate cu pantaloni scurti, fuste mini sau rochite subtiri de vara. Daca doriti sa incercati combinatia Ugg-mini/sort iarna, alegeti si o pereche de sosete peste genunchi pentru un efect cool. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca Ugg-urile, fiind o incaltaminte joasa, ingroasa piciorul, asadar exista posibilitatea ca o asemenea combinatie sa nu avantajeze pe toata lumea.

Ugg-urile pot fi asortate oricarui gen de jeans (chiar si in varianta larga purtati peste), dar cu toate acestea, combinarea lor cu skinny jeans ofera un echilibru de suplete al piciorului, considerand volumul cizmelor. De asemenea, combinatia Ugg-colanti este de luat in calcul, oferind aceeasi imagine data de skinny jeans. Colantii reprezinta piesa cheie intr-o combinatie a cizmelor Ugg cu o rochie tricotata marcata de un cordon lat sau de latime medie.

Cea mai usoara si in acelasi timp cea mai potrivita combinatie a Ugg-urilor pentru sezonul rece este cea cu jeans, camasa si o piesa de lana (blazer, sal, poncho). De asemenea, se recomanda si asortarea la pantalonii de catifea raiata.
Pentru un look lejer le puteti combina cu pantaloni sport, stil trening. Asortarea pantalonilor slim fit cu talie inalta la Ugg-uri ofera un look usor ecvestru, ce garanteaza o aparitie inedita.

Evitati portul Ugg-urilor in imprejurari si evenimente unde se impune tinuta formala. De asemenea, combinarea cizmelor Ugg cu piese elegante sau formale, chiar si in tinutele de exterior (ex: paltoane) este considerata o grava greseala stilistica.

Pentru a proteja blanita din interior, purtati-le cu sosete subtiri (nu prea groase fiindca pot deteriora interiorul), chiar daca par si sunt suficient de calduroase incat sa poata fi puse direct pe piciorul gol.
Intretinerea cizmelor se face fie prin adaptarea la anumite conditii de vreme (evitarea noroiului, a ploii, a zapezii) fie prin produse special destinate pielii intoarse. Nu spalati cizmele Ugg in masina de spalat.

No related posts.

Ce inseamna in fond eleganta?

Diana — Mon, 18 Jan 2010 13:31:16 +0000

Acesta este un post tip jurnal, in care imi exprim gandurile. Nu are caracter informativ si nici macar nu incerc sa fiu obiectiva. Inteleg ca vor fi multe persoane neinteresate, asa ca ii sfatuiesc pe cei plictisiti de problema blanurilor se nu-si piarda minute pretioase din viata citind acest post.
Moda este pasiunea mea. Cred in complexitatea ei si ma doare cand vad ca este luata in deradere si este considerata un subiect superficial. Intr-adevar, ea devine lipsita de profunzime pentru cei ce refuza sa-i vada mostenirea, complexitatea si impactul. Putine lucruri mi se par de neconceput in numele modei. Gasesc justificarea aproape oricarui sacrificiu cand vine vorba de sentimentele oferite de tinutele vestimentare. Da, cred cu tarie in “look good, feel good”. Dar ce se intampla cand ajungem sa nu mai simtim? Renuntam la multe in numele modei dar ce ce oare abandonam si bruma de umanitate?

Citesc intr-un tabloid de un om de afaceri si de noua sa achizitie, o haina de piele captusita cu blana de ocelot. Acest superb animal este pe calea de disparitie. Tinuta este comentata de o creatoare de moda specializata in haine de blana, care ii admira haina, considerand-o o piesa de rafinament. Respectiva doamna afirma ca pentru o asemenea haina sunt sacrificate 20 de exemplare. Acest om este unul dintre cei mai bogati romani, o persoana publica ce poate fi considerata in unele medii un lider de opinie.

Imi amintesc un alt articol, in care erau comentate blanurile unor doamne din inalta societate prezente la petrecerea data de un om politic. Intregul eveniment era relatat ca o lupta tacita pentru titlul de cea mai spectaculoasa tinuta. Ironia facea ca acestea sa fie ignorate in fata blanurilor. Aparitia per ansamblu a acelor doamne era redusa la blanurile purtate. Nu puteati comenta tinutele invitatelor? Sunt sigura ca ne-ar fi incantat prin eleganta. Vazand accesoriile alese, puteau fi anticipate piese impresionante… De ce domnilor jurnalisti nu scrieti despre silueta respectivelor doamne? Sau despre modul in care se ingrijesc de intarzierea imbatranirii? Multe dintre acele doamne pot fi admirate sincer pentru imaginea lor. Sunt genul de femei la care o tanara se poate uita zambind, sperand sa ajunga sa arate la fel de bine cand va avea acea varsta.
Evoc acel articol fiindca eu astept din partea acestor persoane sa-mi ofere un model. In viziunea mea de cetatean obisnuit termenul de “inalta societate” sugereaza o categorie elevata de indivizi, elita. Ei ar trebui in mod normal sa ne ofere un exemplu de rafinament, de eruditie si de eleganta umana, nu numai vestimentara. Inteleg si salut dorinta de exclusivism dar in acelasi timp fiind impresionata de creatiile vazute pe Style.com, observ o vasta oferta de haine foarte elegante, cu un aspect spectaculos, potrivite unor doamne ce tin la propria imagine. Puteti impresiona prin paltoane din casmir semnate de cele mai mari case, stimate doamne. De ce doriti sa purtati un cimitir pe dumneavoastra?

Puteti privi in documentarele TV o felina alergand sau relaxandu-se mandra si lenesa, desfatata de soare? Nu va induioseaza o chinchilla prietenoasa care parca zambeste mustacind poznas? De ce? De cand eleganta inseamna moarte? De cand trebuie sa platim cu sange pentru moda? De cand vanitatea noastra ne lasa fara suflet?

Cautand aceste poze am dat de un blog dedicat crescatorilor de chinchilla. Initial am zambit crezand ca ofera sfaturi celor care cresc aceste superbe animalute ca si companioni. Apoi am vazut ca ofera informatii celor care doresc sa castige bani din sacrificarea bietelor animale. Nu dau link acelui blog mizerabil, in care un mitocan analfabet injura nestiind nici macar sa scrie injuratura corect pe cei care-l acuza pentru metodele sale de imbogatire. S-a interesat oare cineva ce tehnici de sacrificare a chinchillelor exista? Frumos, nu? De-a dreptul elegant…

Daca se intreaba cineva, mananc doar carne de peste si port incaltaminte si accesorii de piele. Nu voi fi ipocrita sa bravez, lasand impresia unei ecologiste impatimite. Ma consider insa un om care inca mai are vie in el o farama de suflet. Sunt un om care nu poate intelege moartea inutila, in scopul unor lucruri de care ne putem lipsi si al caror unic rol este cel de a alimenta vanitatea unor oameni suficient de obtuzi sa vada eleganta si luxul si in lucruri in numele carora nu se ucide. Concentrati-va asupra masinilor, bijuteriilor, ceasurilor, accesoriilor, pieselor vestimentare… My two cents…

No related posts.

Cum obtii un look de milioane cu ajutorul colantilor

Diana — Sat, 02 Jan 2010 17:16:37 +0000

Aflati in tendinte de ceva vreme, dupa o revenire spectaculoasa din anii ’80, colantii sunt omniprezenti pe strada, oferind fie o imagine cu stil, fie una indoielnica, din cauza unei asortari gresite. Colantii pot evidentia frumos linia piciorului, sublinind o silueta delicata, insa purtati gresit pot oferi un look vulgar si dupa o anumita limita de kilograme, ridicol.
Poate suna nemilos, insa aceasta piesa vestimentara va accentua surplusul de greutate si tocmai din acest motiv o optiune mai inteleapta ar fi o tinuta care sa camufleze problema.

Inainte de toate, este necesar de mentionat ca acestia sunt un accesoriu si nu o piesa vestimantara. Colantii nu vor inlocui pantalonii. Singurii care sunt considerati mai permisibili sunt asa-numitii jeggings, mai precis colantii din denim.
Cei mai indicati sunt colantii opaci, din bumbac. Pentru latex sau material “lichid” este necesara o anumita atitudine.
Purtati singular, neacoperiti de vreo fustita (scurta, din denim sau plisata) sau rochie, colantii ar trebui combinati cu un top suficient de lung incat sa nu dezvaluie posteriorul. Ei oricum ofera o imagine sexy prin evidentierea liniei picioarelor si tocmai din aceasta cauza purtatoarea ar capata un look vulgar prin combinarea lor cu un top scurt. De asemenea, topurile mulate nu sunt recomandate din aceeasi cauza. Asa ca experimentati blazerele, pull-over-ele lungi sau topurile voluminoase. Combinatia colanti-rochie mini este potrivita pentru iarna, tocmai din cauza temperaturilor scazute. Tunicile la nivelul pulpei ascund anumite zone problematice si in acelasi timp ofera o imagine chic in combinatie cu colanti si incaltaminte cu toc gros.
Pentru o buna proportionare a imaginii, topul, blazerul sau pull-overul nu ar trebui sa depaseasca jumatatea pulpei. Rochia in schimb poate ajunge la un nivel deasupra genunchiului. Tot la capitolul proportii trebuie mentionat faptul ca femeile scunde sunt dezavantajate de colantii ¾.

Desi negrul ramane cea mai populara optiune, experimentati si alte nuante, dar nu uitati de efectul lor asupra formelor si a volumului, daca nu doriti ca picioarele dvs sa arate mai groase sau mai subtiri. Puteti gasi colanti in diferite culori sau imprimeuri, insa preferabili raman cei uni. Daca va este permis in codul vestimentar, sau profesati intr-un mediu creativ, puteti purta colanti negri si la locul de munca in combinatie cu un pull-over gros si lung.
Colantii in culori vii dau un efect chic in combinatie cu o rochie neagra.
Pentru seara, puteti opta pentru colanti din piele sau simpli in combinatie cu o rochie mini si jacheta de piele sau cu un top paietat.
Preferabila pentru colanti este incaltamintea joasa cum ar fi balerinii, dar cu toate acestea ei pot fi purtati si cu botine sau pantofi peep-toe. Evitati stilettos, pentru o imagine actuala si cu stil, aceste piese amintind de anii ’80. Combinatia colanti – UGG-uri nu este gresita, insa dupa unele pareri nu denota suficienta imaginatie. Pentru a sugera iluzia optica de lungime si suplete a picioarelor, alegeti asortarea monocromatica a colantilor cu incaltamintea. Este bine de stiut ca purtand colanti atrageti atentia asupra incaltamintei, asadar aceasta trebuie sa fie intr-o stare buna.

D.S

No related posts.

La multi ani! Ne asteapta un 2010 plin de stralucire!

Diana — Fri, 01 Jan 2010 10:44:09 +0000

Dupa o absenta destul de lunga, revin la Scoala odata cu inceperea noului an.
In primul rand vreau sa va urez dragi prieteni ca 2010 sa va aduca sanatate, intelepciune, optimism, bucuria de a trai si de a straluci, iubire si multe realizari! Sa dea Dumnezeu ca 2010 sa fie un an mai bun decat cel care a trecut. Nu uitati “don’t dream your life, live your dreams”. Hai, putere si curaj in lupta pentru faurirea fiecarui vis!
In ciuda tuturor aspectelor negative, 2009 a avut si partile sale bune. Tragand o linie, observam ca experienta lui ne-a ajutat sa devenim mai cumpatati, sa pretuim tot ce ne este dat, sa avem puterea sa descoperim frumusetea din jur si sa ne depasim limitele rabdarii si imaginatiei. Stiu, poate suna usor pesimist, insa daca privim din prisma unei provocari, putem spune cu mandrie ca am invins 
Pe acordurile ABBA-“Happy New Year” (tematic, tematic, dar cat de adevarat) incerc sa descopar ce ne-ar putea aduce noul an. Multi cauta horoscopul, eu in schimb as dori sa vad cu ce tinute vom fi incantati in 2010. Fiecare cu ale sale 

Pe Style.com sunt prezentate tinutele cu paiete. Cand am vazut titlul, un sentiment de incredere m-a miscat, realizand ca 2010 va fi anul in care vom celebra viata stralucind, sfidand problemele si chemand lumina. Pare a fi anul in care vom inflori si in care vom privi totul cu optimism si dorinta de a ne dezvalui potentialul. OK, destul cu reveria unui inceput de an in care cu totii ne facem planuri de a fi mai buni!

Paietele sunt totusi elemente decorative problematice, tocmai pentru acest fapt fiind destul de hulite. Combinatiile gresite si excesul dau paietelor un renume rau! Daca ne gandim la vorbele lui Napoleon care spunea ca “de la sublim la ridicol este doar un pas”, atunci realizam ca paietele ne pot oferi fie o imagine stralucitoare, fie una grosolana. Ramane la latitudinea noastra in ce tabara vrem sa ajungem.
Cum purtam paietele? Cuvantul de baza este ECHILIBRUL. Daca in trecut ele erau rezervate tinutelor de seara, iata ca in combinatii bine alese, putem deveni aparitii remarcabile si ziua.
Alegeti doar o piesa paietata sau doar o culoare de paiete, temperate cu texturi mate sau tonuri neutre. Evitati astfel materiale stralucitoare precum satinul sau latexul, spre exemplu. De asemenea, optati si pentru accesorii in culori mate in cazul in care doriti stralucirea oferita de o piesa paietata.
Echilibrul va fi dat si de modele simple, clasice ale pieselor complementare. Atragand atentia asupra tinutei prin paiete, riscati sa zapaciti privitorul printr-un amestec de forme si stralucire. Lejeritatea pieselor paietate este foarte indicata.
Denimul clasic sau jeans-ii skinny pot fi o alegere potrivita pentru combinarea paietelor.
Paietele se pot regasi izolat pe anumite portiuni ale pieselor, cum ar fi manecile, mansetele sau gulerul, in acest caz o imagine feminina si de bun gust fiind asigurata.
Totodata, alegerea paietelor doar la nivelul accesoriilor devine o optiune ingenioasa, tocmai prin ponderarea tinutei cu suficienta stralucire. O asemenea miscare stilistica va inveseli o tinuta in culori terne. Aveti de unde alege: posete, pantofi, cordoane sau palarii. Pentru a nu gresi, se recomanda doar un singur astfel de accesoriu. De asemenea, tinutele in care s-a optat pentru o piesa sau un accesoriu paietat nu ar trebui combinate cu bijuterii masive sau foarte stralucitoare. Discretia devine “de aur” in acest caz.
O imagine senzuala si eleganta este data de paietele avand acelasi ton ca si materialul de baza. Efectul devine si mai sexy in cazul nonculorilor sau al neutrelor. Nuante precum grej-ul sau bronzul ofera un aspect mai elegant decat auriul sau argintiul.
Tot la nivelul culorii, alegeti nuante care sa vina in armonia cu fizionomia proprie prin culoarea tenului si a parului. Negrul este o nuanta potrivita fiecarei fizionomii.
Pe podiumurile Pucci, Balmain, Philip Lim, Just Cavalli, Julien Macdonald, Burberry sau Izaac Mizrahi paietele si-au facut aparitia. Asa ca, nu mai e nimic de spus decat don’t be afraid to shine!

D.S

No related posts.

Hanii Y

Diana — Wed, 16 Dec 2009 19:50:25 +0000

Creatoarea de origine koreana Hanii Yoon si-a lansat propria linia in primavara lui 2005, pana in acel moment facand echipa cu sotul ei la brand-ul Y&Kei. Studiind Moda in San Francisco, Hanni pare sa se fi indragostit de aerul boem al orasului, care o inspira pentru a oferi o linie cu influente vintage.
Creatiile Hanii Y sunt sexy printr-un stil lejer, feminin, clasic si usor romantic. Naturaletea pare a fi cuvantul ce caracterizeaza aceasta linie cu inspiratie retro. Se remarca totodata si o usoara inspiratie din garderoba masculina, indulcita insa in linii pentru a oferi o imagine delicata.
Tinutele se regasesc in tonuri calde, feminine, combinate cu nonculori. Piesele pot prezenta de asemenea imprimeuri grafice elaborate si multicolore.
Tricouri optimiste sau camasi delicate sunt ingenios asorate cu pantaloni scurti, corsari sau salvari, sporind caracterul relaxat al brand-ului.
Nota sofisticata a unei linii casual este data de pliuri, ce par a fi un detaliu des intalnit.
Hanii foloseste texturi usoare precum inul, matasea sau lana, transparenta aparand doar ca detaliu decorativ.

D.S

Obedient Sons & Daughters

Porn Chic

Diana — Tue, 15 Dec 2009 00:21:58 +0000

Devine pornografia o arta? Nu cumva dintotdeana a fost, dar noi ne-am temut sa-i recunoastem valoarea, retinuti de niste false pudori? Poate ar parea un pic cam pretentios sa-i oferim acestei industrii un asemenea rang, dar cu toate acestea, pornografia reprezinta o realitate sociala cu un impact foarte puternic in multiple planuri, printre care si moda.
Astazi, industria porno valoreaza peste 10 miliarde $, dupa ce in ultimii 25 de ani a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Din 1984, prin intermediul AVN Awards, industria isi premiaza cele mai apreciate nume iar starurile porno se bucura de o mediatizare din ce in ce mai intensa. Mai mult decat atat, multe celebritati ale industriei au facut tranzitia spre filme mainstream, unde nu de putine ori s-au bucurat de critici pozitive. Impactul industriei asupra societati este unul remarcabil, actritele porno reusind sa impuna anumite standarde de frumusete, pe care chiar si persoanele care resping fenomenul pornografiei au ajuns inconstient sa le adopte. In afara de aspectul idealului de frumusete, care inspira o foarte buna forma fizica, sexualitate puternica si o imagine de cele mai multe ori plastica si in rare cazuri rafinata, industria porno a influentat stilul unei societati prin patrunderea in colectiile de couture cu anumite elemente specifice.
Avantul cunoscut de industria porno in perioada sfarsitului anilor ’60-mijlocul anilor ’80, cunoscuta ca Epoca de Aur a pornografiei, a scos aceasta lume din obscuritatea in care fusese aruncata de societatea puritana. Acestia au fost anii in care a aparut conceptul de “star porno” si in care industria a devenit mult mai vizibila, influentand diverse alte aspecte ale societatii.
Conceptul de pornografie este unul specific epocii victoriene (1837-1901), caracterizate printr-o sobrietate excesiva, data de promovarea unui stil conservator si auster in mentalitatea nationala.
Poate ca inainte de a ne referi la influenta culturii porno in creatiile designerilor, ar trebui sa consideram oda adusa erotismului, acest element adesea intarind imaginea de femeie puternica propusa in diverse colectii.
In ultimele decenii, societatea a devenit mult mai liberala, acceptand anumite fenomene care odinioara erau considerate adevarate tabu-uri. Aceasta tendinta s-a resimtit si in moda, societatea acceptand si imbratisand tinute din ce in ce mai revelatoare sau care evocau anumite practici pe care multi le puteau considera obscene. Cand Louis Reard a lansat in 1946 bikini, n-a gasit niciun model dispus sa prezinte noul costum de baie, fiind nevoit sa apeleze la o stripteuza, Micheline Bernardini. Astazi nuditatea, explicit expusa sau subtil ascunsa de transparenta, apare destul de des pe poodiumurile de couture, tinutele din ce in ce mai revelatoare lasand sa se vada parti ale corpului incarcate de erotism, precum zona sanilor sau cea a coapselor.
Vivienne Westwood, un geniu al modei care a avut curajul sa darame multiple bariere, a fost cea care a prezentat pentru prima oara lenjeria intima ca tinuta de exterior sau suprapusa acesteia. Desi pentru mult timp a fost considerata o practica nepermisa, in ultimele decenii expunerea lenjeriei intime a devenit ceva acceptat, cu toate ca acesta “miscare stilistica” nu se debaraseaza de caracterul vulgar. Balansand cu tinute sobre sau din contra, alimentat caracterul scandalos al creatiilor in sine, lenjeria intima devine vizibila in colectii semnate Dior, Marc Jacobs, Giambattista Valli sau Cavalli.

Texturile intalnite in piesele specifice culturii porno pot fi impartite in doua mari categorii, in functie de tipul acestora. Astfel, in cazul soft-porn, in care actritele seduc prin feminitate si o imagine glamour, se regasesc materiale usoare precum dantela, voalul, cu scopul de a incita prin transparenta, satinul, nylonul, spandexul sau plasa. Industria porno mai urmeaza o directie principala, in care se face apel la agresivitate si in care pot fi intalnite materiale precum pielea, latexul, PVC-ul, ce vin accesorizate de curele, lanturi, catuse, laturi etc.
Facand obiectul studiilor clinice, antropologice sau sociale, fetisismul reprezinta atractia care obiecte, situatii sau parti ale trupului (partialism) ce in mod obisnuit nu se caracterizeaza printr-o incarcatura sexuala. De obicei, cele mai frecvente fetisuri vestimentare sunt cele legate de tocurile foarte inalte, pantofii stilettos sau cizmele foarte lungi, ce depasesc nivelul genunchiului starnind adevarate slabiciuni. Daca aceste accesorii vin insotite de ciorapi cu portjartier sau sosete fine, efectul creste in intensitate. O alta piesa care pe langa rolul de modelare a siluetei, naste adevarate pasiuni, este corsetul, ce sugereaza delicatete dar in acelasi timp si fertilitate, prin evidentierea sanilor. Accesorii precum zgarda, specifica in special culturii punk si emblematica pentru stilul gothic atrag datorita ideii induse de supunere.
Diverse case au cochetat cu fetisismul in colectiile proprii. Christian Loubutin, Givenchy, Miu Miu, Narciso Rodriguez, Thakoon, Herve Leger sunt doar cateva nume.

Strans legat de fetisism este si practica roleplay, in care unul din parteneri sau ambii aleg sa personifice anumite situatii pentru a-si satisface anumite fantezii. Astfel, in show-uri erotice, in filme XXX, in cluburi de striptease sau pur si simplu in dormitoarele unor cetateni obisnuiti putem intalni costume sau uniforme stilizate de politist, asistenta medicala, mireasa, eleva, supereroina (in special cele tip Catwoman) sau chiar calugarita. Avand in vedere ca aceasta tendinta de a juca un rol este inainte de toate o practica proprie actoriei, asemenea costume nu sunt atat de contoversate ca alte tinute si accesorii tiice culturii porno. Acesta este motivul pentru care numerosi desgineri precum Dsquared2, John Richmond, John Galliano pentru Dior s-au inspirat din aceste costume pentru colectiile propuse.

Idealul puritatii si al tineretii a dezvoltat un adevarat cult pentru frumusetea ingenua, dar cu o usoara doza de perversitate a Lolitei. La granita dintre o declaratie de identitate sau un act roleplay, imaginea adolescentina a topit multe inimi. Popularitatea filmelor teen-porn n-are rost sa fie mentionata, insa dorinta acuta de reintoarcere la o frumusete proaspata si aparent inocenta, da. Alaturand unei imagini naturale tinute tipice garderobei fetitelor si adolescentelor, dar stilizate astfel incat sa prezinte un caracter cat mai senzual si revelator, se obtine unul dintre cele mai ravnite tipuri de frumusete. Lolita a cucerit podiumurile, seducand din colectii semnate Alexander McQueen, Moschino, Miu Miu sau Charles Anastase.

In antiteza cu ingenua copila gasim imaginea dominatoarei, cel mai adesea in costume ce-i subliniaza statutul si puterea, conferindu-i inaltime si o alura intimidanta. In nuante inchise, in special in negru, prezinta un stil atragator fie printr-o sexualitate agresiva data de tinute ce inspira flagelarea, fie printr-un costum sobru care sa sugereze teama si supunerea. Cliseul dominatoarei este strns legat de emanciparea si puterea feminina, concepte puternic imbratisate de casele de couture. Dominatoarea impune respect de pe podiumurile D&G, Jean Paul Gaultier, Givenchy sau Antonio Berrardi.

O continua lupta pentru putere se regaseste in practicile BDSM (bondage-domination-sadism-masochism). Accesorii specifice acestor practici, precum curelele cu un caracter agresiv sau lanturile fiind des intalnite in colectiile creatorilor.
Unul dintre sub-genurile pornografiei impune o estetica total diferita. Desi imaginea promovata nu-i apartine in totalitate, fiind preluata din culturile punk, emo, rave, indie sau din stilul gothic, Alt Porn ofera noi standarde prin actritele tatuate (de cele mai multe ori pe portiuni mari ale corpului), amatoare de piercing-uri si cu un look usor sinistru prin tunsori rebele si par vopsit in nuante de negru sau culori electrice, machiaj excesiv in tonuri inchise si chiar si cicatrice. Foarte popular in randul tinerilor, care relationeaza profund cu acest gen, alt porn ofera o imagine in care sunt combinate piese specifice acestor subculturi (jachete de piele, lanturi etc) cu ciorapi plasa sau rupti pentru a alcatui un model.
Pe langa adoptarea acestor elemente, casele de moda se inspira din cultura porno si in ceea ce priveste teatralitatea prezentarilor de moda.
Cu toate acestea, pe langa curaj, pentru a include elemente inspirate din aceasta lume in propria garderoba este necesar un echilibru dat de piese sau tinute temperate.

D.S

No related posts.

Dadaismul si moda

Diana — Sat, 12 Dec 2009 17:44:46 +0000

Dadaismul, curent aparut in Zurich in perioada Primului Razboi Mondial manifesta o viziune artistica opusa standardelor vremii, prin care adeptii isi exprimau protestul fata de izbucnirea razboiului, atitudinea antiburgheza dar si ironia vis a vis de valorile lipsite de sens ale societatii. Abordarea artistilor implicati, originari din Europa si America de Nord, era una usor anarhica, ei considerand mentalitatea coloniala germenele razboiului, iar conformistul lumii intelectuale, combustibilul atitudinii beligerante. De altfel, adeptii nu se considerau implicati in arta, ci intr-o lupta impotriva razboiului.
Respingand standardele artistice ale vremii, dadaismul a aparut drept un curent ilogic, irational, ce se caracteriza prin haos. Artistii Dada optau intr-un mod voit pentru valori opuse celor ce caracterizau arta, intr-o incercare de a distruge cultura si estetica traditionale. Ei isi numeau viziunea “anti-arta”. Reactiile critice nu au intarziat sa apara, acestea dezaproband vehement, prin recenzii dure, orice valoare artistica incadrata in dadaism.
Dupa unele pareri, denumirea “Dada” este artibuita artistilor de origine romana, Tristan Tzara si Marcel Janco ce au folosit aceasta expresie provenita din alaturarea cuvantului “da”, de afirmatie, dar intr-un sens ironic. O alta versiune semnaleaza povestea unei adunari artistice din 1916 la Zurich, unde injunghind un dictionar Francez-German si alegand cuvantul indicat de varful cutitului, artistii au descoperit termenul “dada” ce desemna calutul de lemn. Notiunea, considerata drept puerila dorea sa sublinieze pierderea insemnatatii ce caracteriza odinioara cultura. Alti istorici insa considera aceasta denumire drept una nonsensuala.
Exprimandu-si dezaprobarea fata de interesele care au dus la izbucnirea Primului Razboi Mondial, un grup de artisti organizau intalniri in Cabaret Voltaire din Zurich in 1916. Din cadrul acestora faceau parte scriitori, poeti, eseisti, pictori si artisti grafici. Nasterea curentului Dada pare a fi avut loc pe data de 6 octombrie 1916, desi multi atribuie artistilor modernisti de origine romana Tristan Tzara, Marcel Janco si Arthur Segal meritele pentru bazele acestei miscari. Manifestarea acestui curent in Romania dateaza inca dinaintea razboiului, insa dezvoltarea sa a avut loc pe teritoriul elvetian.
Tristan Tzara a mentinut actual interesul artistilor Dada din Franta prin legatura cu activitatea artistica manifestata la Zurich, intretinand corespondenta cu diversi membrii francezi ai curentului, precum Guillaume Apollinaire, André Breton, Max Jacob sau Clément Pansaers.
Artistii Dada si-a facut cunoscuta public viziunea prin prezentarea operelor in cadrul Salon des Independents, din 1921.
Un alt oras in care artistii Dada si-au gasit refugiul a fost New York-ul, unde membrii marcanti ai curentului ca Marcel Duchamp sau Francis Picabia l-au intrunit pe Man Ray, o alta figura emblematica a artei sec. XX. Intalnirile Dada aveau loc in galeria lui Alfred Steiglitz si in stidioul lui Walter Arensbergs. Baroana Elsa von Freytag-Loringhoven este considerate insa dintre una dintre pionierii curentului Dada in Statele Unite.
La intrunirile artistilor Dada se opta pentru muzica traditionala africana sau jazz. Specifica acestui curent este si poezia sunet, dezvoltata de catre Kurt Schwitters.
Apogeul dadaismului s-a evidentiat intre anii 1916-1922, desi se presupune ca acest curent artistic ar fi continuat spre 1950.
(Non) Arta Dada se baza pe respingerea oricaror reguli, principiu ce avea sa atraga reactii puternice. Curentele despre care se poate spune ca au influentat dadaismul sunt expresionismul si pe un plan secundar futurismul si cubismul.
Figurile reprezentative ale curentului Dada manifestat in artele vizuale sunt Hugo Ball, Marcel Janco, Jean Arp, Marcel Duchamp (Jucatorii de sah -1911), Kurt Schwitters (Merz163-1920, Merz199 -1921), Raoul Hausmann, Jean Heartfield, Hannah Hoch, Francis Picabia (Un tablou foarte rar pe Pamant-1915, Parade Amoureuse -1917, Machine Turn Quickly-1917, Dada Movement -1919, Copilul carburator-1919), Sophie Tauber-Arp, Max Ernst (Masinuta contruita de insusi Minimax Dadamax 1919-1920), Beatrice Wood, Alfred Steiglitz, Hans Richter, Otto Dix sau Man Ray.
Spre deosebire de francezi si americani, germanii nu au manifestat pareri radicale legate de razboi, concentrandu-se asupra temelor politice si sociale. Jean (Hans) Arp a fost cel care a introdus dadaismul in Germania. Una dintre cele mai controversate expozitii Dada a fost cea din 1920 de la Cologne, organizata de artisti precum Ernst, Baargeld sau Arp, prin care adeptii curentului isi manifestau sentimentele antiburgheze. Cu toate acestea, a existat un pictor pe numele sau Gerge Grosz, care servind pe front si vazand cu proprii ochi ororile razboiului, si-a dedicat stilul unei lupte radicale impotriva a tot ce putea fi incadrat in nationalism si valoare burgheza. Protestul sau era unul sumbru, apeland la concepte precum moartea, apocalipsa, lacomia sau desfraul carnal in panzele sale. Artistul avea sa-si manifeste ulterior protestul si contra regimului hitlerist.

Luptand impotriva valorilor ce au manat declansarea razboiului, respectiv nationalismul si setea de bogatie, artistii vizuali Dada s-au indreptat spre sansa si nonsens. Intr-o lume confuza, distrusa de razboi, in care multi artisti si iubitori de frumos au fost martorii atrocitatilor petrecute pe front, Dada reprezenta un curent in ale carui set de valori acestia isi gaseau un refugiu.
Preluand tehnicile de colaj specifice cubismului, dadaistii au extins surse folosite incorporand si alte materiale in suport de hartie precum biletele, ambalajele sau hartile, pentru a contura aspecte ale vietii. O figura emblematica pentru acest stil este Kurt Schwitters, ale carui opere erau in totalitate alcatuite din colaj, refuzand sa foloseasca pictura si panza. Alte tehnici secundare ale colajului au fost fotomontajul sau asamblarea (in 3D).
Alte produse artistice specifice dadaismului sunt asa-numitele opere “Ready-made” (gata facute), prin stilizarea altor obiecte ce aveau deja o existenta proprie, in incercarea de a devia functia lor practica spre o exprimare artistica. Marcel Duchamp (Bottle Dryer-1914, In Advance of the Broken Arm-1915, Fresh Widow -1920) este unul dintre artistii care isi exprimau viziunea in acest sens, urmat de Joseph Beuys. In operele sale timpurii, Duchamp a experimentat fauvismul, post-impresionismul si cubismul. Debutul sau ca artist ce va folosi obiecte gata prelucate a avut loc sub pseudonimul “R.Mutt”, cu care a prezentat lucrarea “Fountain” (1917), alcatuita dintr-un pisoar. O alta lucrare controversata a lui Duchamp este “L.H.O.O.Q”, respectiv cea care o infatiseaza pe Mona Lisa cu o mustata vopsita intr-un mod dispretuitor.
Ulterior, multi artisti Dada aveau sa recunoasca in curentul imbratisat o iluzie a salvarii ce distrugea totul si care intr-un final n-a reprezentat altceva decat un sacrilegiu.
Curentul s-a manifestat la nivelul mai multor arte precum cele plastice sau cele dramatice, dar si in literatura. Importanta dadaismului a prezentat o natura perpetua, inspirand chiar si curente artistice tarzii. Directia luata de Dadaism in 1924 a dus la coagularea unor curente desprinse din modernism precum suprarealismul, considerat o continuare a Dada, constructivismul sau realismul.
In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, artistii Dada s-au refugiat in America de Nord, in special din cauza persectutiei naziste, Hitler condamnand manifestarile unei arte “degenerate”.
Dada n-a mai prezentat aceeasi popularitate in perioada postbelica, marcata de optimismul refacerii unei societati distruse de razboi. Valorile Dada aveau sa renasca odata cu izbucnirea razboiului din Vietnam prin inspiratia oferita unor curente precum Pop Art si ulterior conceptualismul, neoconceptualismul sau senzorialismul.
In 2002, un grup de artisti autoproclatati “neo-Dada”, condus de Mark Divo au ocupat Cabaret Voltaire, unde odinioara, fondatorii dadaismului puneau baza acestui curent. Odata evacuati, locul a fost amenajat ca muzeu al dadaismului.

Dada si moda

Societatea antebelica, in care vanitatea domina inclusiv moda, promova o imagine ostentativa in detalii, al carui rol era cel de evidentiere a bogatiei. O alta caracteristica a modei inceputului de secol era rigiditatea, atat in forma vesmantului, cat si in privinta supunerii unor canoane. Mandrele doamne ale Belle Epoque incantau prin siluete fortate, oferite de rochii ce parca le anihila orice incercare de libertate. Excesiv ornamentate si adesea insotite de accesorii ce sfidau regulile unor proportii armonioase prin volum si detaliu, tinutele anilor dinaintea razboiului prezentau un adevarat haos ce se dorea a fi o estetica. Aceste rigori au coexistat cu un sentiment de orgoliu caracteristic unei societati in care mocnea conflictul.
Razboiul a schimbat radical atat conceptul de frumusete, cat si standardele modei, aparand tinute intr-o profunda opozitie cu vesmintele inceputului de secol. Lumea cauta simplitate, inedit si mai ales libertatea de a-si putea evidentia frumusetea. Curentele artistice moderniste au influentat puternic moda interbelica.
Impactul Dada asupra modei poate fi analizat in mai multe dimensiuni, facandu-se apel la crezul ce a dat nastere curentului, la tehnicile folosite in arta, la trasaturile esentiale si la reactiile intampinate. Inspiratia din dadaism a creatorilor de moda, reprezentand fie o declaratie de identitate, fie un tribut adus artistilor curentului, poate fi redus doar la una dintre aceste componente.
Dadaismul a patruns in moda prin anularea regulilor de potrivire a vesmantului cu silueta, ajungandu-se sa fie propuse tinute supradimensionate, lipsite de armonie si de logica.
Nonsensul, valoare puternic imbratisata de dadaisti poate fi redus la respingerea regulilor existente in asortarea cromatica, in combinarea de imprimeuri sau de asocierea de texturi. Aceste tendinte sunt deosebit de actuale in zilele noastre, dupa ce o perioada indelungata de timp au fost de neconceput. Pretentioase si implicit evitate, asemenea practici necesita pe langa un curaj si o aderare deplina la un statut diferit si un simt rar al armoniei in culoare. Un alt plan al nonsensului apare intr-una dintre cele mai apreciate tendinte in moda actuala, respectiv combinarea haotica de stiluri, aparent antagonice. Ignorarea regulilor cu privire la adaptarea tinutei la momentul zilei poate fi de asemenea considerata drept o latura a nonsensului in moda.
Intr-un anturaj din care faceau parte personalitati precum Marcel Duchamp sau Man Ray, Elsa Schiaparelli s-a format ea insasi drept un artist Dada, sfidand regulile modei cu spiritul ludic. Schiaparelli a socat, incantand insa printr-un stil propriu amuzant si optimist.
“Daca o pictura nu socheaza, atunci ea este un nimic”, spunea Marcel Duchamp. Reactiile de revolta intampinate de dadaisti au alimentat geniul creator, crezul protestat cautand adesea sa scandalizeze. Acelasi scop se remarca in randul a numerosi creatori de moda, fiecare dintre ei adepti ai unor miscari diferite, dar avand ca trasatura comuna dorinta de a se impune prin soc.
Operele “ready-made” au influentat stilul unor creatori care au optat pentru utilizarea unor obiecte improprii modei in constructia vesmantului. Totodata, unii designeri ca Hussein Chalayan au propus vesmantul utilitar ce poate fi transformat in masa sau scaun.
Tehnicile folosite in dadaism, ca de exemplu colajele, sunt omniprezente in colectii, creatorii adesea asociind texturi aparent imposibil de alaturat. Tendinta de demolare in moda, regasita si in scoala belgiana precum si in moda japoneza (desi in acest caz altele sunt valorile ce impulsioneaza creatia) este o forma de exprimare artistica venita ca reactie in fata unor fenomene sociale sau specifice modei.
Valoarea fundamentala a dadaismul este cea de protest. Artistii se declarau oponentii burgheziei si materialismului. In moda, s-au evidentiat diversi creatori ce propuneau tinute austere, cu o cromatica sau un decor limitate, care aveau rolul de a transmite un mesaj sau de a evidentia frumusetea purtatoarei, in detrimentul celei proprii piesei. De altfel, minimalismul ca si directie conturata in moda prezinta trasaturi similare cu dadaismul, tocmai prin respingerea ornamentarii adesea inutile.
Materialismul in moda se manifesta in mai multe planuri cum ar fi dorinta de exclusivism ce depaseste normele etice (cel mai fidel exemplu in acest sens fiind practicile opuse ecologiei), supraevaluarea unor creatii ce nu-si justifica valoarea proclamata si accentul pe detalii semnatura in detrimentul partii creative. Curentul “eco-fashion” ce promoveaza case care s-au axat pe fibre naturale de provenienta botanica, precum si tendinta manifestata in randul creatorilor de couture sau high-end de a renunta la folosirea blanurilor, pot fi considerate miscari graitoare in acest sens.
De asemenea, protestele miscarii anticonsumeriste, ce militeaza pentru valoare si abandonul practicilor de manipulare prin puterea logo-ului sunt tangentiale, din punctul de vedere al valorii imbratisate, cu manifestele dadaiste. Dar, daca am considera un alt aspect, inceteaza a mai exista similitudini intre anticonsumerism si dadaism. Dorim arta, nu logo-uri si simboluri de statut, dar in acelasi timp Dada nu era considerata un curent artistic de catre adeptii sai.
Un alt obiect ce ar putea naste ipoteze cu privire la o posibila asemanare cu valorile dadaismului este vesmantul-declaratie, prin care ignorandu-se orice regula se cauta transmiterea unor mesaje si afirmarea unei identitati.

D.S

Ohne Titel

Diana — Wed, 09 Dec 2009 17:53:46 +0000

Fondata in 2006, Ohne Titel este colaborarea a doua prietene si foste college de la Parsons, Flora Gil si Alexa Adams.
Definitorii pentru Ohne Titel sunt liniile precise in model, colaj si imprimeuri. Tendinta celor mai recente colectii este cea de abordare a asimetriei.
Se remarca unele influente din moda masculina la nivelul unor tinute indulcite prin alura nonsalanta si nuantele calde. Costumele propuse prezinta o combinatie intre sacouri incheiate pe o parte si pantaloni skinny sau salvari.
Cromatica este limitata pe colectie, insa pot fi intalnite imprimeuri grafice multicolore si complexe pe fond negru sau la nivelul intregii piese.
Este folosit colajul de materiale ale caror alaturare poate parea nepotrivita, precum cea dintre jerseu, latex si voal. O alta tehnica des intalnita este trapajul.
Ohne Titel propune de asemenea un stil ce echilibreaza modelul tineresc cu nuantele terne.

D.S

Gareth Pugh

Diana — Wed, 09 Dec 2009 14:48:14 +0000

Absolvent al Central Saint Martins in anul 2003, creatorul britanic Gareth Pugh (n.1981) a intrat in lumea artistica inca de la frageda varsta de 14 ani, cand realiza costume de scena pentru English National Youth Theatre. Dupa terminarea studiilor, Gareth a efectuat un stagiu in echipa lui Rick Owens.
Creatorul isi descrie stilul ca fiind legat de lupta dintre lumina si intuneric. Aceasta este probabil explicatia pentru care designerul adopta absenta culorii, axandu-se pe combinarea jocurilor intre nonculori si nuante metalizate. Imprimeurile geometrice amintesc de op art.
Debutul sau in moda a avut loc in anul 2005, Pugh bucurandu-se inca de la prima sa colectie de succes critic. Printre sustinatorii tanarului designer se numara si Anna Wintour, recenziile colectilor sale in Vogue exprimand ovatii. Datorita naturii tinutelor sale, acestea nu au putut fi achizitionate pana in 2007.
Inainte de a fi creator de moda, Gareth Pugh este un artist ce propune o imagine abstracta, inabordabila, prin tinute-declaratie. Foarte putine dintre creatiile Gareth Pugh sunt purtabile, designerul fortand limitele modei spre o forma de exprimare in care privitorul, confuz, e liber sa imbratiseze orice fel de semnificatie.

Modelele evoca utopia unei lumi a basmelor sau din cultura SF. Din similitudinea cu imaginea de stapana sau de razboinica, precum si din inspiratia gotica, medievala sau masculina, reiese ca ideea centrala a creatiilor lui Pugh este puterea.
Asemenea creatii extreme nu puteau fi prezentate decat prin apelul la spectacol.
Pugh alege constructia vesmantului, supradimensionand unele portiuni precum gulerele, umerii sau manecile.
Fantezia este dusa la extrem chiar si in selectia texturilor, Pugh folosind materiale dintre cele mai variate, precum matasea, blana, pielea, latexul, parul sintetic, plasticul, PVC, plasa sau zalele, in combinatii stranii. Decorul este dat din colaj, frige sau lanturi.
Transparenta capata o noua dimensiune, fiindu-i modificat rolul de atractie spre o insemnatate bruta, necizelata si usor solemna, de expunere sincera a individului, ca intreg format din dualitatea bine-rau.
Printre vedetele care au apelat la creatii semnate Gareth Pugh pot fi mentionate Kylie Minogue, Roisin Murphy, Lady Gaga sau Beyonce.

D.S

No related posts.